Manastirea Voronet

Manastirea Voronet Gura Humorului judetul Suceava zona Bucovina Moldova

         Manastirea Voronet din Bucovina - Gura Humorului Suceava Moldova este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura si de arta din Romania. Relizarea arhitecturala si mai ales podoaba ei de fresce au intrat in circuitul de valori internationale.
         Asa cum arata pisania, Stefan cel Mare a inceput zidirea bisericii in ziua de 26 mai 1488 si a terminat-o in acelasi an, la 14 septembrie ( in trei luni si 18 zile ). Manastirea a fost ridicata pe locul unui schit de lemn, unde traise dupa legenda, Daniil Sihastru.
         Biserica Voronet, zidita din piatra bruta, in stilul moldovenesc in plina dezvoltare, de plan trilob , cu turla pe naos, se compune dintr-un pronaos, nava cu abside laterale si altar. Se vad firidele inalte, cate sapte la fiecare absida si la altar, iar deasupra lor - ocnitele, cate doua la fiecare firida. In 1547 mitropolitul Grigore Rosca i-a adaugat un pridvor inchis si i-a acoperit in intregime fatadele cu fresce.
         Picturile Voronetului Gura Humorului Suceava, din altar si din nava au fost executate indata dupa terminarea zidirii si se pastreaza, originale, si astazi. Ele sunt de o mare valoare artistica, constituind un ansamblu sobru, cu vadit caracter monumental, in care numarul scenelor si personajelor este redus la esential. Se remarca indeosebi scena cu cu "Cina cea de taina "  din altar, unde se vad fetele apostolilor exprimand uimire, fiecare din alta pozitie si cu alta miscare. Tot in altar, se impun atentiei compozitiile " Impartasirea cu paine a apostolilor " , in care se observa tendinta de individualizare a personajelor.
         In naosul biserici manastirii din Voronet , pe fodul instelat al peretelui de vest, se afla tabloul votiv. In fata lui Isus se vede Stefan cel Mare, cu plete si mustata blonde, urmat de doamna Maria Voichita si in stanga ei o domnita, iar in dreapta fiul Bogdan. In tabloul de la Voronet, membrii familiei domnitoare poarta cunoscutele costume de origine bizantina si au coroane pe cap, in afara de mica domnita, ce poarta o palarie imblanita. Modelul bisericii, pe care Stefan cel Mare il prezinta lui Isus, corespunde cu forma initiala a acesteia, zidita in 1488 ( fara pridvorul adaugat ulterior de mitropolitul Rosca ). Picturile de pe bolta naosului au suferit foarte mult si reprezentarea Pantocratului ( Atotputernicului ) din calota turlei a trebuit refacuta ulterior. Pe peretii naosului se desfasoara " Ciclul Patimilor " - pe doua registre.
         In picutura pronaosului Voronetului , realizata , dupa cum precizeaza o inscriptie, din anul 1550, se remarca abundenta motivelor decorative vegetale, care inconjoara cele 2 randuri de medalioane cu busturi de sfinti din registrele de la mijloc. Deasupra acestor medalioane sunt scene din viata sfintiilor si martiriul sfantului Gheorghe, patronul bisericii .Pictura pridvorului a fost realizata din initiativa mitropolitului Grigore Rosca. Ea cuprinde menelogul ( calendarul ) bisericii ortodoxe si inn varietatea scenelor lui se intalnesc multe elemente luate din viata inconjuratoare si din folclor.
         Picura exterioara a Voronetului este considerata drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti, trezind un deosebit interes. Desi realizata din initiativa lui Grigore Rosca la jumatatea secolului al XVI - lea , zugraveala exterioara a Voronetului isi are originea in primele incercari de decorare a fatadelor din vremea lui Stefan cel Mare. In podul bisericii Voronet dupa adaugarea exonartexului din 1547, pe zidul exterior al pronaosului, sub acopeis nou modificat, s-a semnalat existenta unei frize de vrejuri, din prima zugraveala, datand din vrema lui Stefan cel Mare. Mai inainte de Voronet, alte biserici moldovenesti fusesera pictate in exterior (Probota , Humor, Moldovita ). Nivelul superior la care afost realizata pictura Voronetului este opera unor mesteri, care castigasera o bogata experienta si o tehnica desavarsita in impodobirea fatadelor. Frescele celebre de la Voronet cu coloritul lor bogat si vioi, demonstreaza rafinamentul superior la care ajunsese scoala moldoveneasca de pictori bisericesti din vremea lui Petru Rares si totodata patrunderea in pictura religioasa a multor elemente folclorice, laice, din viata poporului.
         Langa usa intrarii in biserica se remarca portretele mitropolitului Grigore Rosca si al legendarului Daniil Sihastru. Pe peretele sudic se desfasoara, in centru, pe opt registre marea compozitie " Arborele lui Ieseu " , avand un fond albastru cu aproape 100 de personaje. Pe suprafata absidelor este pictata compozitia " Cinul " cuprinzand 6 registre. Pe peretele nordic se vede ciclul " Facerea lumii" in care Adam apare arand cu un plug de lemn, iar , Eva tesand. Cea mai bine realizata freca din exterior este compozitia " Judecata de apoi ", de pe peretele vestic, considerata o capodopera a picturii universale, in care grupurile pacatosillor au expresii dramatice, dovedind o tendinta neta spre realism.
        Mitropolitul Grigore Rosca, ctitorul acestor fresce , si Daniil Sihastru sunt inmormantati sub lespezi de piatra, cu inscriptii, in pridvorul bisericii.